Grecia antică

Templele și teatrele grecești reprezentau clădiri mărețe ale Greciei antice.
Templele erau construite pe piloni, fiind alcătuite din structuri rectangulare închise, cu acoperișuri joase, ce se sprijineau pe coloane. Teatrele erau prevăzute cu locuri pentru șezut (gradene), amplasate circular și pe niveluri diferite (trepte). Arhitectura grecească a moștenit numeroase elemente din culturi și timpuri diferite. Coloana dorică a apărut pentru prima dată pe teritoriul Greciei antice îmbinând capitelul micenian cu o coloana verticală de formă conică, în stilul arhitectural al egiptenilor, cu care grecii au avut legături strânse încă din sec. VII î.Hr. Coloana dorică a fost apoi înlocuită cu coloana ionică, originară din Asia Mică. Prima coloană corintică se află în templul lui Apollo Epicurius din Bassae. Ea pornește de la stilul ionic, însă reprezintă un capitel floral elaborat. Acest stil a devenit popular odată cu dezvoltarea civilizației romane.

Arhitectura Greciei antice ilustrează interesul grecilor pentru organizarea orașelor-state, realizarea de construcții funcționale pentru necesitățile lor materiale și spirituale și stabilirea unor principii estetice.

Pentru a obține perfecțiunea construcțiilor, grecii au inventat ordinele de arhitectură:

• doric, elaborat în perioada arhaică, se caracterizează prin robustețe, forme puternice și decorații sobre.
• ionic, elaborat în aceeași perioadă, este mai bogat decorat și are proporții mai zvelte și elegante.
• corintic, apărut mai târziu, la sfârșitul perioadei clasice, este asemănător cu ionicul, dar are capitelul mai bogat decorat.

Edificiile construite de greci au constituit adevărate modele pentru arhitectura romană. Printre forme constructive amintim:

• agora (piața publică): centrul spiritual, juridic, politic și comercial al comunității,
• templul: lăcașuri de cult închinate zeilor,
• teatrul: loc public destinat desfășurării spectacolelor,
• stadionul: loc public destinat întrecerilor sportive și olimpiadelor,
• palestră: construcție mai mică, acoperită, pentru întrecerile de gimnastică sau luptelor corp la corp,
• monument comemorativ: construit în cinstea unor evenimente importante sau unor eroi,
• mausoleu,
• bibliotecă,
• muzeu,
• pinacotecă.
• Acropole (gr:"orașul de sus")

Apogeul arhitecturii monumentale grecești a fost atins prin realizarea templelor de pe Acropola Atenei, devenite ulterior tezaur al întregii umanități.
Arhitectura greacă clasică se regăsește în numeroasele temple care s-au păstrat în coloniile grecești din sudul Italiei și din Sicilia.
Printre construcțiile monumentale ale Greciei antice menționăm: Farul din Alexandria, Acropola din Atena, Partenonul, Templul Atenei Nike, Erechteionul.