Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea
Mogoșoaia, județul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul orașului
București.
Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul
de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei
Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții.
Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoș care deținea pământul pe care a
fost construit.
Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu
timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.
Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin
Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o
combinație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior și
la un alt palat al domnitorului, construit de acesta la Potlogi.
Lucrarea a
fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de
răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe
că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.
Asa cum il descria arhitectul G. M. Cantacuzino (care s-a
ocupat de renovarea acestui domeniu), Palatul Mogosoaia este un loc harazit
duratei, rupt de efemeritatea modei, dar si datorita felului in care este
privit si administrat in momentul de fata, si anume in respectul fata de
cultura si traditie. De altfel aceasta este si denumirea sa actuala: Centrul
Cultural “Palate Brancovenesti”.
Realizat in stil brancovenesc si finalizat la inceputul
secolului al XVIII-lea, palatul beneficiaza in exterior de un parc englezesc,
cu gradini de trandafiri si irisi in stil italian, amenajat sub indrumarea
Marthei Bibescu.
Logia de pe fatada dinspre lac, inspirata din modelele
venetiene, este considerata cel mai frumos si bogat element de arhitectura
civila romaneasca veche.
Avand un plan dreptunghiular, palatul este organizat pe trei
niveluri: pivnita, parter si etaj. Elementul
caracteristic al interioarelor
este, fara indoiala, reprezentat de arcade si bolti (care se regasesc in zonele
de trecere si la nisele din pereti). Acestea dau intr-adevar un aer nobil, de
palat. Rafinamentul din interior este conferit nu numai de ornamentele si
finisajele deosebite (cum este, de exemplu, mozaicul), ci si de colectia de
tapiserii si covoare, donatie a Lianei si a lui Dan Nasta. In afara de
tapiserii si covoare orientale, decorul din salile palatului este completat in
mod fericit cu mobilier autohton (jilturi, lazi, cufere) si occidental (x-uri,
console etc.), cu vase ornamentale, tablouri si cartografii cu importante
informatii istorice.
Principala clădire a complexului de la Mogoșoaia este
Palatul construit de Constantin Brâncoveanu, având apartamentele familiei
princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din curte pe o scară exterioară
ce dă într-un balcon amplasat pe fațadă. Parterul palatului conține camerele
servitorilor, iar la subsol se află o pivniță cu un tavan format din patru
domuri. Fațada dinspre lac este și ea una aparte cu o logie de inspirație
venețiană, cu trei arcade.
Cuhnia (bucătăria brâncovenească) se află în curtea
palatului, având patru turnuri de aerisire. Turnul porții străjuiește intrarea
în curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Atât turnul porții, cât și
cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu între 1922 și 1930.
Capela Gheorghe Bibescu, construită după 1880 adăpostește
mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prinților Mihai și George
Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în timpul celui de-al doilea război
mondial.
Serele Mogoșoaia au fost construite după 1890, de arhitecți
francezi și sunt încă folosite pentru cultura florilor și ca atelier de
educație plastică pentru copii.
Ghețăria servea la stocarea pe timpul verii a gheții aduse
din lacul Mogoșoaia, aflat în apropiere.
Biserica „Sfântul Gheorghe” se află în afara zidurilor
palatului, lângă turnul porții. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu și
terminată în 1688, cu puțin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea
adăpostește mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum și tabloul votiv ce-i
reprezintă pe Constantin Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi.
0 comments:
Trimiteți un comentariu