Searching...

Castelul Chenonceau


Castelul Chenonceau (franceză Château de Chenonceau) este un castel situat în Franța, în apropierea satului Chenonceaux din departamentul Indre-et-Loire. Chenonceau este unul dintre cele mai celebre și admirate castele de pe Valea Loarei.

Castelul a fost construit pe locul unei mori fortificate de pe râul Cher, prima mențiune scrisă despre acesta datând din secolul XI. A fost supranumit castelul femeilor, faimă datorată personajelor istorice feminine care și-au lăsat amprenta asupra lui. Cele șase femei care au stăpânit castelul sunt :


  • În 1513, Thomas Bohier și soția sa Catherine Briçonnet îl renovează în stil italian renascentist.
  • Henric al II-lea al Franței, soțul Caterinei de Medici, îl face cadou celebrei sale amante Diane de Poitiers, în 1547.
  • La moartea Caterinei și a fiului său, văduva sa Louise de Lorraine-Vaudémont (ultima regina din casa de Valois) înveșmântează Chenonceau în negru până la moartea sa.
  • În secolul XVIII proprietara sa este Madame Dupin, strămoș al faimoasei George Sand (1804-1876), care reînvie fastuoasele zile de glorie de acum două secole prin deschiderea unor celebre saloane artistice la care vor participa personalități marcante ale vremii.
  • Începând cu 1864, Madame Pelouze restaurează clădirea, iar în 1972 familia de Menier deschide un Muzeu de ceară.



Pentru a pătrunde în edificiu se parcurge o alee de platani, lăsând în dreapta Musée de Cires (Muzeul Figurilor de Ceară) în care 15 scene evocă istoria castelului și principalele sale personaje.La intrare, doi sfincși deschid drumul peste un pod basculant care traversează râul Cher și conduce spre terasa înconjurată de șanțuri cu suprafețe smălțuite.

În stânga, splendid parcul Dianei de Poitiers, străjuit de imobilul administrației. Desfășurată simetric, în partea dreaptă, este grădina magnifică a Caterinei de Medici.Pe terasă se ridica donjonul vechiului castel Marques, remaniat de Bohier.Pe el sunt înscrise inițialele TBK (Thomas Bohier și Katerine) care se regăsesc și în alte locuri din castel, ca și deviza „S’il vient à point, me souviendra” („Dacă se va împlini – construcția castelului, vă va aminti de mine”).Alăturată, o fântană cu emblema familiei Marques, un vultur și o himeră.

Castelul de forma rectangulară, cu turnuri rotunde în colțuri, are la bază în albia râului, doi din stâlpii masivi de fundație ai morii inițiale.

Cele patru săli ale parterului sunt deservite de un vestibul cu bolți în ogivă.La stânga, Camera Gărzilor este decorată cu tapiserii flamande din secolul al XVI-lea, cu reprezentări din viața de curte și scene de vânătoare.În încăpere se mai află cuferele care serveau la transportul argintăriei, vaselor etc, atunci când curtea iși schimba reședința.

Capela alaturată conține, deasupra ușii de la intrare, o statuie a Fecioarei, apoi o altă statuie Fecioara cu Pruncul din secolul al XVI-lea, din marmură de Carrara, de Mino de Fiesole, și picturi religioase de Sassoferato, Alonso Cano, Jouvenet etc.

Biblioteca , redusă ca mărime, are un plafon (1525) cu o decorație considerată ca noutate în epocă și tablouri de Andreea del Sarto, Bassano, Jouvenel.

În Dormitorul Dianei de Poitiers se remarcă șemineul executat de sculptorul Jean Goujon, două mari tapiserii: Triumful Forței și Triumful Carității, și tabloul Fecioara cu copilul, de Murillo.

În Camera Verde a Caterinei de Medici, care a servit drept cabinet de lucru în timpul regenței sale, se găsesc tablouri de Tintoretto, Jordaens, Jouvenel, Van Dyck, Veronese etc și o tapiserie cu un colorit de excepție, inspirată din decoperirea Americii.

Peste podul cu cinci arcade, arcuit deasupra râului, se afla Galeria Caterinei de Medici cu două etaje având 18 ferestre; este decorată cu efigiile Sfântului Ioan, patronul castelului Chenonceau, și Fecioarei (în maniera lui Lucca della Robia ) precum și cu medalioane ale unor oameni celebri.La extremități are două șemineuri, din care cel sudic este pur decorativ, în el fiind ușa de ieșire pe malul stâng al râului.În primul Război Mondial galeria a fost folosită ca infirmerie.

În Camera lui Francisc I pot fi admirate „Cele Trei Grații”, tablou de Van Loo, un autoportret de Van Dick, „Arhimede” de Zurbaran, și „Diane de Poitiers ca Zeiță a Vânătorii”, de Primace.

Salonul Ludovic al XIV-lea, vecin, are căminul renascentist marcat cu emblemele lui Francisc I și Claude de France;este ornat cu lucrări de Rubens, Nattier, Van Loo și cu un portret al lui Ludovic al XIV-lea, de Netscher.

Urcând pe scara cu rampă dreaptă, gândită de Catherine Briçonnet (înlocuind cu succes scările „în șurub”, uzitate până atunci), după ce se admiră sculpturile „Legea Veche” și „Legea Nouă” se ajunge în Vestibulul Catherine Briçonnet de la etaj, ornat cu tapiserii de Oudenaarde (oraș flamand celebru pentru tapiseriile de aici), cu scene de vânătoare și efigii în marmura de Carrara ale împăraților romani, aduse de Caterina de Medici de la Roma.

Vestibulul corespunde în camera Gabriellei d’Estrées împodobit cu tapiserii din așa-zisa serie a „Lunilor lui Lucas” și o tapiserie ce o reprezintă pe Sfânta Cecilia (secolul XVII) patroana muzicienilor.

Tot la etaj este și dormitorul Caterinei de Medici împodobit cu tapiserii flamande.În stânga patului, „Învățătura Dragostei”, de Correggio, pictată pe lemn (spre deosebire de tabloul omonim de la Londra, executat pe pânză).

În anexe pot fi vizitate bucătăriile (mobilier, ustensile și vase de aramă) aflate în pilonii enormi ai fundației din albia râului; de fapt, sunt cămara, sala de mese, măcelăria, magazia.Între cei doi piloni, o terasă aflată pe malul apei servea la descărcarea navelor de aprovizionare; potrivit legendei, se numește însa „Scăldătoarea Dianei”.


Grădinile castelului Chenonceau sunt o mărturie remarcabilă a talentului și rafinamentului celor două doamne care l-au decorat: Diane de Poitiers și Caterine de Medici. Chiar de la realizarea lor, grădinile au reprezentat o parte esențială a castelului. Când Diane de Poitiers a primit în proprietate domeniul Chenonceau, în 1547, în jurul castelului nu exista decât o simplă grădină de legume. Cum locul nu era deloc potrivit pentru necesitățile curții, timp de 5 ani au fost făcute modificări, rezultatul fiind grădina care a primit numele creatoarei ei.În grădini sunt plantate mii de tufe ornamentale și sute de trandafiri cățărători sau obișnuiți.Pe domeniu sunt cultivate în jur de 40.000 de flori, plantate de două ori pe an, primăvara și vara. Mai mult, cele peste 70 de hectare de pădure creează fără dubiu decorul perfect pentru plimbări relaxante.

De-a lungul tufelor de trandafiri cățărători și a aleii maiestoase flancată de 16 portocali, vizitatorul descoperă bastimentul, turnul care în vremuri demult trecute adăpostea grajdurile regale; tot aici erau crescuți viermi de mătase aduși în Franța de Caterina de Medici. Dupa aceasta, vizitatorul intră în curtea unei ferme din secolul al XVI-lea.În cele din urmă pașii îl duc în Grădina Florilor, unde sunt produse numeroase flori cu care se înfrumusețează glastrele din castel, turn și seră.Curtea fermei, construită în secolul al XVI-lea introduce vizitatorul în atmosfera filmelor istorice înainte de a pătrunde în Grădina Florilor.În fermă se gasește Atelierul Florilor, de unde vizitatorii pot cumpăra o mare varietate de flori sau alegemdintr-o gamă largă de aranjamente florale realizate de floriștii castelului.Magazinul este deschis de pe 1 martie până în prima săptămâna a lunii noiembrie.

De curând a fost reconstruit un labirint de grădină, dupa planurile Caterinei de Medici, în care rolul principal îl joaca arbuștii de Taxus baccatta. Locurile libere din labirint sunt umplute cu vaze decorative de metal.În centru se află un chioșc de grădina înalțat, construit de Arnaud de Saint Jouan, arhitectul șef al clădirilor istorice, care oferă o priveliște completă asupra întregii zone ale labirintului.Labirintul oferă și ocazia de a descoperi cariatidele adaugate de Caterina de Medici pe fațada castelului; la 300 de ani după ce au fost plasate pe castel, cariatidele au fost date jos și plasate în grădină, dar acum ele se află la locul lor inițial, grație arhitecților.

Aflată în partea de sus a castelului (din punctul de vedere al curgerii râului), grădina e protejată de eventualele inundații pentru că a fost construită pe o terasă ridicată.Considerată a fi un autentic "teatru" verde de peste 12.000 m², grădina lui Diane de Poitiers a fost construită conform unui plan foarte simplu: două alei diagonale se întalnesc pentru a forma patru triunghiuri; fiecare triunghi este împărțit în două, de alte alei.Farmecul grădinii vine atât din design-ul său cât și din plantele alese: pomi fructiferi, tufe rustice, căpșuni, violete și multe altele.



0 comments:

Trimiteți un comentariu

 
Back to top!