Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.
Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole.
Acestea au de regulă un singur etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI.
În Cetate, construcțiile au fost ridicate conform unui plan urbanistic bine stabilit, impus de condițiile geografice în care se afla orașul. Aici, ca și în celelalte cartiere săsești, casele „se sprijină una pe alta”, fiind lipite între ele.
Cele mai vechi case păstrate până astăzi prezintă bolte cu arcuri frânte, specifice stilului gotic, ori curbate, caracteristice perioadei de trecere către Renaștere. Cea mai mare parte a construcțiilor din Cetate au fost afectate de marele incendiu din 21 aprilie 1689, provocat de către armatele austriece aflate în retragere. După incendiu, ornamentele fațadelor sunt realizate potrivit barocului târziu, rococoului vienez și clasicismului.
Cu toate acestea, multe dintre vechile elemente renascentiste au fost scoase din locurile lor inițiale și mutate, ori depozitate, în interiorul clădirii. Multe astfel de ornamente, cu inscripții, pot fi întâlnite la Muzeul Țării Bârsei, aflat în Bastionul Țesătorilor, sau în lapidariul din Biserica Neagră.
De asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și plastica eclectică.
În Șchei, casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porțile tradiționale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătușii brașoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de șarpe).
Unele dintre ele, o dată cu achiziționarea de către domnii din Țara Românească suferă o serie de transformări, căpătând stilul brâncovenesc sau baroc românesc.
Monumente reprezentative ar fi:
- Biserica Sf. Nicolae, primul lăcaș de cult ortodox din Brașov (din lemn – secolul XIII; din piatră –1495): gotic, renascentist, baroc
- Prima școală românească din Brașov (din lemn – secolul XIV; din piatră – secolul XV; modificări esențiale în perioada 1760 – 1761): baroc și neobaroc
- Colegiul Național «Andrei Șaguna» (1850): neoclasic
- Biserica Cuvioasa Parascheva din Groaveri (1874 – 1876): clasic
- Casa de pe strada Comuna din Paris, nr. 15, în stil baroc provincial. Inițial, era acoperită, pe toată suprafața exterioară, cu scene biblice pictate. Astăzi se mai păstrează doar două zone șterse, una reprezentând botezul lui Iisus Hristos.
În Brașovechi, casele sunt construite în același spirit de economie teritorială ca și cel din Cetate. Se remarcă porțile arcuite și casele tradiționale din secolul XIX. Doar câteva case au rezistat mai mult timpului, datând din secolele trecute. Predomină barocul, în stucatura celor din secolul XVIII, și Art Nouveaul, la cele din secolul următor. Se remarcă, de asemenea, monumentele:
- Biserica Sf. Bartolomeu (prima jumătate a secolului XIII, construită sub înrâurirea șantierului de la Cârța): romanic de tranzitie (cistercian), care îmbină vechiul romanic cu goticul
- Biserica Sf. Martin de pe Strajă (pre 1522, probabil secolul XIII; transformări la 1792) și casa parohială (care se presupune că ar fi fost vechea primărie, cea anterioară secolului XV) (secolul XIII – XIV): gotic
- Biserica Adormirea Maicii Domnului (1783): baroc
În Blumăna, clădirile vechi sunt puține. Majoritatea datează de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Predomină, cum era de așteptat, Art Nouveaul. Se remarcă:
- Bisericile evanghelice de pe strada Iuliu Maniu, numerele 2 și 20 (1777, respectiv 1783), care seamănă foarte mult între ele: baroc
În zona centrală, a instituțiilor, clădirile au fost construite la începutul secolului XX, în stilul Art Nouveau și neobaroc, specific monumentelor ungurești budapestane din aceeași perioadă. Menționăm aici Palatul Justiției (Prefectura), Palatul Poștei, Palatul Finanțelor (Primăria), Palatul Soarelui, Vila Czell, Rectoratul.
0 comments:
Trimiteți un comentariu