Istoricismul

Sfârșitul anilor 1700 și anii 1800 au reprezentat o perioadă plină de schimbări pentru Europa, mai ales pentru Anglia, marcată de colonialism și revoluția industrială.
Arhitectura a folosit o varietate largă de stiluri arhitecturale, adoptate nu numai din trecutul european, ci și din tradițiile țărilor încorporate în noul Imperiu Britanic.
Odată cu răspândirea stilurilor istorice, clădirile au păstrat sub fațadele trecutului bogăția industrială și tehnicile noi de producție. În anii 1800, clasa înfloritoare a industriașilor dorea să reproducă stilul arhitectural feudal. Producția industrială permitea producerea simplă și ieftină a materialelor, nemaifiind necesară forța de muncă scumpă a meșteșugarilor. Fabricile, centralele hidroelectrice și termice au adus prosperitate, oferind multiple posibilități de dezvoltare. Francezii preferau stilul neobaroc, englezii se orientau spre neogotic, iar germanii valorificau stilurile neobizantin și neoromanic. Istoricismul era o altă metodă de abordare a arhitecturii, pentru care trecutul constituia o sursă de inspirație și un izvor de stiluri ce puteau fi reproduse fidel sau cu modificări.

Neogoticul apărut în Anglia, a alimentat interesul față de ideile romanice din Evul Mediu. Neogoticul a dobândit o semnificație religioasă și națională. Clădirea Parlamentului a împrumutat un stil dintr-o altă epocă, însă folosit de o maniera diferită față de contextul ecleziastic. 

Coloanele structurale din fier și stâlpii nu sunt vizibili privitorului. A apărut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preluând detalii de la stilul gotic dar într-o viziune modernă. Un exemplu în acest sens îl constituie Tribune Tower din Chicago și Palatul Westminster din Londra, Opera din Paris. În Germania, la Berlin, este construită Poarta Branderburg. Situația înfloritoare din anii 1800 a permis finalizarea construcțiilor rămase neterminate secole întregi, din varii motive. 

A fost inițiată restaurarea castelelor și bisericilor. Istoricii artelor au început să studieze stilurile din trecut, însă restauratorii corectau neregularitățile vechilor clădiri, distrugând modificările inițiale. Au fost finalizate catedralele din Köln, Ulm și Berna. S-au ridicat noi edificii, versiuni ale stilurilor antice, ca de exemplu castelul Neuschwanstein, proiectat în stil neoromantic de Christian Jank, la inițiativa lui Ludovic II al Bavariei.

Exotismul și Eclectismul

Colonialismul european a dus la importul stilurilor orientale, între 1750 și 1850, pe bătrânul continent. Drept consecință, au fost construite clădiri după modelul pagodei, ca cea din Kew Gardens, realizata de William Chambers, care a călătorit în China, studiind arhitectura locală. Alți arhitecți care încercau să reproducă clădirile orientale se bazau pe propria imaginație și nu pe o documentare minuțioasă. Pavilionul Regal de la Brighton,construit de John Nash, reprezintă un amestec de turnuri gotice, un exterior de inspirație indiană și interioare decorate în stil chinezesc.