Palatul Regal din București (Casa Golescu)

Palatul Regal este o clădire monumentală din București, situată pe Calea Victoriei.

Fiind inițial un centru al puterii monarhice în România, palatul și-a schimbat de-a lungul timpului destinația, actualmente găzduind Muzeul Național de Artă al României.

Palatul Regal este o clădire monumentală din București, situată pe Calea Victoriei. Fiind inițial un centru al puterii monarhice în România, palatul și-a schimbat de-a lungul timpului destinația, actualmente găzduind Muzeul Național de Artă al României.

Casa Golescu a fost ridicată între anii 1812 și 1815 în acest loc, în stil neoclasic, cu un etaj și avea 25 de odăi, un număr impresionant pentru o locuință în Bucureștii acelei epoci. În 1837, casa somptuoasă a stolnicului Dinicu Golescu devine Curtea Domnească a lui Alexandru Ghica Vodă. Din 1859 până în 1866 aici a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Din 10 mai 1866 casa devine locuința domnitorului Carol I. După incendiul din 1926 care a distrus corpul central, devine necesară înlocuirea ei. În 1935–1936 vechea casă este dărâmată.

Palatul a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu și terminat în anul 1937. Construcția este în formă de U, cu o curte interioară. Fațada are două intrări: intrarea din stânga era folosită de rege și oaspeții săi iar cea din dreapta era destinată demnitarilor.

La stânga, intrarea conduce într-un hol octogonal, decorat în stil neo-bizantin de unde urcă scara invitaților iar la dreapta se intră în holul oficial, un mare hol pătrat, de unde urcă scara voievozilor spre fosta sală a tronului.

Regele Carol al II-lea a deținut mai multe proprietăți în apropierea palatului, printre care și Casa Nouă, vila în care a locuit în anii '30 împreună cu Elena Lupescu și fiul său, principele moștenitor Mihai. La 6 septembrie 1940, în Sala tronului a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de către regele Mihai, în prezența generalului Ion Antonescu, patriarhului și președintelui Curții de Casație.

În Casa Nouă a avut loc la 23 august 1944 convorbirea dintre regele Mihai și dictatorul Ion Antonescu, audiență în urma căreia președintele Consiliului de Miniștri a fost arestat și demis, fiind înlocuit în fruntea guvernului cu generalul Sănătescu. Pe parcursul după-amiezii au fost chemate pe rând mai multe persoane cheie ale regimului Antonescu spre a fi arestate, gărzii regale revenindu-i misiunea de a aresta gărzile lor și a le muta cu discreție mașinile din curtea Palatului Regal, pentru ca germanii să nu bănuiască ce se întâmpla. În următoarele zile au urmat represalii grave din partea Germaniei Naziste, Palatul Regal și Casa nouă fiind bombardate. În timp ce Palatul a suferit distrugeri importante, Casa Nouă a fost distrusă în totalitate.

La 19 iulie 1945 a avut loc în Sala tronului o ceremonie prin care regelui Mihai i-a fost înmânată înalta decorație sovietică Ordinul Victoria. În acest scop, au fost reparate în grabă Sala tronului și câteva alte încăperi.

În 1965, în palat a fost depus cadavrul dictatorului Gheorghiu-Dej, pentru ca mulțimile să îi aduc un ultim omagiu.

În timpul Revoluției din 1989, palatul a fost incendiat.